Structura pieței: definiție, caracteristici, tipuri și exemple
Publicat: 2023-07-10Structura pieței este un concept din teoria economică care clasifică firmele în funcție de tipurile de bunuri și servicii pe care le vând (omogene sau eterogene) și de modul în care factorii externi le afectează operațiunile. Înțelegerea structurii pieței ajută la înțelegerea caracteristicilor unice ale diferitelor piețe.
Cuprins
Ce este Structura Pietei?
Structura pieței este modul în care diferitele industrii sunt clasificate și distinse în funcție de nivelul și tipul concurenței pentru bunuri și servicii. O structură de piață se referă la cadrul economic în care funcționează o afacere. Caracterizează competitivitatea industriei prin aspecte precum nivelul de dificultate în aderarea la industrie și numărul de vânzători implicați.
Structura pieței poate fi împărțită în patru categorii principale: concurență perfectă, concurență monopolistă, oligopol și monopol. Structura pieței depinde de mai mulți factori, cum ar fi numărul de cumpărători și vânzători, puterea de negociere, nivelul concurenței, diferențierea produselor și accesibilitatea pieței.
Recomandări cheie
- Termenul „structură de piață” se referă la condițiile în care își desfășoară activitatea o întreprindere, inclusiv variabile precum nivelul concurenței, barierele la intrare și diferențierea produselor.
- Există patru structuri de piață primară: concurență perfectă, concurență monopolistă, oligopol și monopol.
- Când există mai mulți concurenți pe o piață, crește șansele de prețuri corecte și competitive pentru clienți. În cazurile de oligopol și piețe de monopol, companiile pot fi împiedicate să perceapă prețuri nedrepte prin reglementări guvernamentale.
- Pentru a înțelege structura pieței unei industrii, este important să luăm în considerare numărul și tipul de firme care operează pe o anumită piață. Firmele specializate, piețele de capital și participanții la piață sunt toate aspecte de luat în considerare.
Importanța structurii pieței
Înțelegerea structurii pieței este crucială în determinarea strategiei de afaceri adecvate pentru o companie. Ea afectează nivelul și tipul concurenței, care, la rândul său, afectează prețurile, diferențierea produselor și diverse alte aspecte operaționale. Cunoașterea structurii pieței este esențială pentru operarea și extinderea unei afaceri cu succes pe o anumită piață. Ajută la analiza rezultatelor pieței și la optimizarea performanței pieței.
Examinând diferitele structuri de piață, companiile pot înțelege mai bine cum să răspundă eficient bazei de clienți vizați și să-și depășească rivalii. Acest lucru poate implica elaborarea de planuri care le sporesc avantajul competitiv, sporesc satisfacția clienților și generează progrese în produse noi. Prin înțelegerea structurii pieței, organizațiile pot identifica piețele promițătoare pentru extinderea operațiunilor lor și pot determina cea mai eficientă metodă de intrare pe acele piețe.
Cunoașterea diferitelor structuri de piață poate avea un impact semnificativ asupra impulsului, alegerilor și opțiunilor unei companii, care la rândul lor afectează rezultatele pieței, cum ar fi costurile, accesibilitatea produselor și gama. Analizând structura pieței, companiile pot anticipa potențiale oportunități și amenințări care le pot afecta operațiunile și dominația pe piață. Aceste cunoștințe ajută companiile să își adapteze procedurile și să rămână competitive în satisfacerea nevoilor pieței.
Tipuri de structuri ale pieței
1) Concurență perfectă
O piață perfect competitivă este caracterizată de un număr mare de firme mici care produc un produs omogen, fără bariere la intrare sau ieșire, informații perfecte despre prețuri și fără externalități. Acest tip de structură a pieței conduce la un preț de piață care este determinat de interacțiunea dintre cerere și ofertă.
Concurența perfectă este o situație în care numeroase companii mici concurează între ele. Aceste companii oferă produse similare care nu au nicio diferență de preț și nu au control asupra prețului pieței. De asemenea, au libertatea de a intra sau de a ieși de pe piață.
Într-o structură de piață a concurenței perfecte, există numeroase companii care concurează între ele. Deși economiștii nu precizează numărul exact de companii necesare, ideea este că influența fiecărei companii pe piață ar trebui să fie minimă. Datorită absenței unor bariere semnificative la intrare, concurența în această structură a pieței este ridicată.
Caracteristici de concurență perfectă
- Are un număr infinit de cumpărători și vânzători.
- Toate firmele produc un produs omogen, fără diferențiere de marcă și nu există diferențe majore de calitate.
- Există cunoștințe perfecte despre prețurile și produsele altor companii de pe piață.
- Nu există bariere de intrare sau de ieșire.
- Firmele nu pot influența prețul de piață al produselor lor și, prin urmare, sunt considerate prețuitoare.
2) Concurenta monopolista
Concurența monopolistă este un tip de piață care combină caracteristicile unei piețe de monopol și concurențiale, rezultând o structură concurențială imperfectă. Pe o piață, există numeroși producători și consumatori și nicio întreprindere nu are autoritate completă în stabilirea prețului pieței. Potrivit consumatorilor, se crede că produsele concurente au caracteristici distinctive dincolo de prețurile lor.
În acest tip de concurență imperfectă, vânzătorii se pot deosebi oferind produse de calitate superioară și folosind un brand distinctiv. A devenit din ce în ce mai popular pentru companii să-și diferențieze produsele într-o varietate de moduri, cum ar fi design, caracteristici și servicii.
Caracteristicile competiției monopoliste
- Are un număr mare de firme, fiecare producând produse ușor diferite.
- Există puține bariere de intrare și ieșire.
- Produsele au o oarecare diferențiere, cum ar fi branding.
- Cunoștințele perfecte nu sunt disponibile cumpărătorilor și vânzătorilor.
- Firmele își pot stabili propriile prețuri și au capacitatea de a influența prețurile de piață ale produselor lor.
3) Oligopol
O definiție a pieței de oligopol este caracterizată de un număr limitat de vânzători majori care își vând produsele unui grup mare de clienți. Începerea într-o industrie poate fi dificilă din cauza costurilor inițiale ridicate și a cerințelor de brevet. Cu toate acestea, aderarea la un oligopol este în general mai ușoară decât încercarea de a se alătura unui monopol. Există doar câteva companii mari care vând produse unice sau similare.
Deoarece există doar câțiva jucători pe piață, strategiile lor competitive sunt interconectate și influențate unul de celălalt. Pe piață, companiile pot fie să vândă aceleași produse în concurență perfectă, fie să vândă produse diferite în concurență monopolistă. Principala distincție este că fiecare companie deține suficientă putere de piață pentru a-și influența rivalii.
Caracteristicile oligopolului
- Există doar o mână de firme în industrie. Ca urmare, aceste firme sunt foarte interdependente, iar acțiunile unei firme pot avea un impact semnificativ asupra deciziilor celorlalte.
- Oligopolurile au capacitatea de a stabili prețuri, în loc să răspundă pur și simplu la prețurile pieței.
- Intrarea în acest domeniu este o provocare din cauza diverșilor factori, cum ar fi economiile de scară, accesul la tehnologii costisitoare și complexe, brevetele și acțiunile strategice ale companiilor existente menite să descurajeze sau să elimine noi companii.
- Produsul poate fi același pe tot parcursul sau poate avea variații.
- În oligopoluri, concurența are loc de obicei prin metode non-preț, cum ar fi oferirea de scheme de loialitate, publicitate, diferențierea produselor etc.
- Oligopolurile pot menține profituri pe termen lung prin crearea de bariere care împiedică noile companii să intre pe piață și să concureze împotriva lor. Această lipsă de concurență permite oligopolurilor să păstreze profiturile în exces.
4) Monopol
Un monopol este o structură de piață în care există un singur furnizor al unui anumit produs sau serviciu. Monopolistul are control complet asupra prețului și cantității produsului sau serviciului. Barierele de intrare, cum ar fi costurile mari de pornire, resursele limitate și brevetele, duc adesea la lipsa concurenței într-o structură de piață cu monopol pur.
Monopolurile se caracterizează printr-o lipsă de concurență pe piață și, ca urmare, monopolistul este capabil să stabilească prețuri și producții care pot fi mai mari decât ar fi pe o piață competitivă. Monopolurile tind, de asemenea, să aibă bariere mai mari la intrare, împiedicând noii concurenți să intre pe piață și să concureze împotriva lor.
Cota de piață a monopolistului dezvăluie cererea reală a clienților pentru produsul sau serviciul, spre deosebire de întreaga cerere de piață. Deoarece există un singur furnizor, monopolistul poate stabili prețuri fără a fi nevoit să-și facă griji că alte firme răspund cu prețuri competitive. Aceasta înseamnă că monopolistul poate percepe mai mult pentru produs sau serviciu decât ar fi posibil pe o piață competitivă.
Caracteristicile monopolului
- Furnizor unic al unui produs sau serviciu
- Bariere mari la intrare
- Nicio competitie
- Abilitatea de a stabili prețuri fără concurență
- Cota de piață dezvăluie cererea reală a clienților, mai degrabă decât întreaga cerere de pe piață
- Doar câțiva cumpărători sunt pe piață, ceea ce înseamnă că puterea lor de cumpărare este limitată
- Excesul de profit poate fi păstrat de monopolist din cauza lipsei concurenței.
Tabel pentru analiza structurii pieței
Structura pieței | Bariere de intrare și ieșire | Natura produsului | Numărul de vânzători | Numărul de cumpărători | Preț |
---|---|---|---|---|---|
Competitie perfecta | Nu | Omogen | Mulți | Mulți | Preț uniform ca cei care iau prețul lor |
Competiție monopolistică | Nu | Strâns înrudit, dar diferențiat | Mulți | Mulți | Control parțial asupra prețului |
Oligopol | da | Omogen sau diferențiat | Puțini | Mulți | Rigiditatea prețurilor din cauza războiului prețurilor |
Monopol | da | Diferențiat (fără înlocuitor) | unu | Mulți | Producător de prețuri |
Exemple de structură a pieței
Să aruncăm o privire la diferite exemple de structuri de piață și să înțelegem caracteristicile lor cheie -
Exemplu de concurență perfectă
La o piață de fermier, mai mulți vânzători și cumpărători se reunesc. În mod obișnuit, produsele și prețurile nu variază foarte mult între diferitele piețe ale fermierilor, cu excepția celor etichetate ca fiind ecologice. Metodele folosite pentru cultivarea produselor și ambalarea/brandingul acestora nu au un impact semnificativ.
Prin urmare, dacă una dintre fermele care furnizează bunuri pe piață se închide, este puțin probabil ca prețurile medii să fie afectate. Unele dintre alte exemple de concurență perfectă pot fi supermarketurile sau industria tehnologiei.
Exemplu de competiție monopolistă
Industria restaurantelor este un exemplu excelent de concurență monopolistă. În ciuda numeroaselor restaurante, fiecare unitate individuală oferă clienților ceva unic — decor, oferte de meniu, ambianță, servicii pentru clienți etc. Restaurantele sunt capabile să se diferențieze de concurenții lor și să stabilească o bază de clienți loiali. Chiar dacă clienții pot comuta între restaurante diferite, probabil că se vor întoarce la cel preferat.
Prin urmare, industriile caracterizate de concurență monopolistă includ restaurante, saloane de coafură, articole de uz casnic și îmbrăcăminte. Aceasta înseamnă că produse precum săpunul de vase sau hamburgerii sunt vândute de diverse companii în competiție între ele, fiecare companie având propriile strategii de marketing și prețuri.
Exemplu de oligopol
Industria auto este un exemplu de oligopol. Câteva companii mari reprezintă cea mai mare parte a cotei de piață și dețin aproape toți producătorii de automobile din lume. Aceste companii folosesc prețuri strategice, plasarea produselor și publicitate pentru a-și ține concurenții la distanță. Structura pieței din această industrie este de așa natură încât este dificil pentru noi companii să intre pe piață și să concureze cu jucătorii existenți.
Prin urmare, industriile caracterizate de oligopol includ automobile, companii aeriene, producători de oțel, companii petrochimice și farmaceutice etc. Toate funcționează într-un mediu cu puțini jucători, bariere mari la intrare și o stabilitate considerabilă a prețurilor.
Exemplu de monopol
Google este un exemplu excelent de piață de monopol. Domină piața motoarelor de căutare fără concurenți apropiați. Google controlează algoritmii motoarelor de căutare, anunțurile, conținutul și alte servicii. Cota de piață a Google este atât de dominantă încât poate stabili prețuri fără teama de concurență.
Cel mai mare motor de căutare are o cotă de piață de peste 70% datorită algoritmului său proprietar. În plus, compania s-a extins în diverse servicii web interconectate, cum ar fi hărți, Gmail și motoare de căutare. Datorită tehnologiei sale inovatoare și avansate, compania și-a depășit concurenții, Yahoo și Microsoft.
Alte exemple de monopoluri reale sunt companiile feroviare, Luxottica, AB InBev, Microsoft, produse brevetate, Facebook, AT&T și Apple. Toate aceste companii se bucură de o cotă mare de piață, au o prezență puternică a mărcii și pot lua decizii fără teama de concurență.
Concluzie!
În concluzie, este important să înțelegem că structura pieței este esențială pentru orice afacere, deoarece ajută la determinarea veniturilor marginale și a performanței companiei în condiții de piață realiste. De asemenea, este important să recunoaștem diferitele alte structuri ale pieței, cum ar fi oligopolurile, monopolurile și duopolurile, pentru a înțelege modul în care concurența pe piață va afecta piața. Luarea în considerare a acestor lucruri va ajuta companiile să ia decizii informate și să aibă succes pe piețele lor respective.
Ți-a plăcut această postare? Consultați seria completă despre Marketing