Te-ai gândit vreodată la pensie?

Publicat: 2015-07-28

Când celebrități precum actori celebri sau sportivi de top sunt întrebați despre pensionare, mulți dintre ei tind să răspundă că vor continua să joace/să joace atâta timp cât le place să facă acest lucru. Dacă ești unul dintre ei, probabil că îți poți permite să nu mai citești asta. Cu toate acestea, dacă nu sunteți, vă rugăm să continuați să citiți pentru că vă plac majoritatea celorlalți vor avea nevoie de un plan de pensie.

S-ar putea să credeți că acest lucru merge într-o direcție negativă – discutăm despre „pensie” în loc de „creștere în carieră”. După toate probabilitățile, ați putea crede, de asemenea, că „pensionarea” este prea departe pentru a fi gândită chiar acum. Dar credeți-mă când spun că pensionarea este o fază critică în viața fiecăruia, nu doar din perspectivă personală, ci mai mult din punct de vedere financiar.

Acum, pensionarea este acea fază a vieții în care o persoană decide să nu participe la nicio activitate economică cu normă întreagă. Ca urmare, nu există un flux constant de intrări de numerar. Într-un astfel de scenariu, cum se așteaptă ca o persoană să continue să aibă aceleași standarde de trai sau să plătească facturile pentru necesitățile de bază? Cum poate o persoană să-și petreacă viața de pensionară călătorind în jurul lumii, așa cum a visat întotdeauna, dar nu a putut să-și îndeplinească niciodată din cauza muncii sau a altor responsabilități? În esență, cum poate un pensionar să fie independent financiar?

pensionare sigură

Un plan este de obicei necesar pentru a întreprinde orice activitate majoră sau pentru a atenua orice situație din viața noastră. Prin urmare, răspunsul la întrebările de mai sus este să formulezi cel mai devreme un plan de pensie, dacă nu ai făcut-o deja. În timp ce planificarea pensionării trebuie să facă parte din planificarea financiară generală, tinde să fie unul dintre obiectivele financiare cele mai neglijate. Cheia oricărei planificări este capacitatea de a articula obiectivele și calendarele și apoi de a lucra înapoi, până la prezent și de a identifica în mod corespunzător dependențele și reperele. Când se realizează planificarea pensionării, orizonturile de timp sunt de așteptat să fie lungi și incerte, variind de la câțiva ani până la chiar 50 de ani în unele cazuri. În astfel de cazuri, devine imperativ să împărțim obiectivele în etape și calendare în faze cu intervale mai mici (să zicem 5 ani) și să reevaluăm planul pentru acele intervale.

În contextul planificării pensionării, scopul este de a construi un corpus de active până la momentul pensionării, care va genera suficiente intrări de numerar pentru a acoperi toate cheltuielile din perioada de pensionare a vieții. Să luăm un exemplu pentru o mai bună înțelegere – cazul ipotetic al unui anume domnul A. Kumar. Pentru a putea estima necesarul de corpus de pensionare, sunt necesare următoarele informații:

  • Cheltuieli anuale curente (presupunând că ar dori să mențină în continuare același stil de viață după pensionare), să zicem 300.000 ₹
  • Durata de viață după pensionare, să zicem 20 de ani
  • Numărul de ani până la pensionare de acum, să zicem 20 de ani
  • Inflația medie pe durata vieții, să zicem 7%
  • Un factor de multiplicare suplimentar pentru cheltuielile care pot fi necesare pentru asistență medicală sau călătorie, să zicem 20%
  • Randamentul anualizat al fondului de pensii, să zicem 10%
  • Mărimea actuală a economiilor din fondul de pensii, să zicem zero
  • Toate retragerile și contribuțiile la fondul de pensii se consideră a fi la începutul anului (de dragul simplității)

Pe baza ipotezelor de mai sus, contribuția anuală necesară la fondul de pensii, presupusă a crește anual în aceeași rată ca și inflația, se calculează după cum se explică mai jos.

  • Cheltuieli anuale echivalente la momentul pensionării luând în considerare impactul inflației = 300.000 ₹ * (1+7%)^20 = 1.160.905 ₹
  • Folosind multiplicatorul de 20% pentru costurile de asistență medicală/de călătorie, cheltuieli anuale la vârsta de pensionare = 1.160.905 ₹* 1,2 = 1.393.086 ₹
  • Folosind aceasta ca bază și impact susținut al inflației, cheltuielile anuale pentru anii de după pensionare pot fi calculate după cum se arată mai jos (a se vedea coloana pentru Cheltuieli):

Tabelul 1: Proiecția cheltuielilor

Ani după pensionare Cheltuieli anuale proiectate Suma necesară în fondul de pensii pentru a putea face față cheltuielilor
(la inceputul anului)

1

1.393.086 INR

21.698.513 INR

2

1.490.602 INR

22.335.969 INR

3

1.594.945 INR

22.929.903 INR

4

1.706.591 INR

23.468.454 GBP

5

1.826.052 INR

23.938.050 INR

6

1.953.876 INR

24.323.198 INR

7

2.090.647 INR

24.606.254 GBP

8

2.236.992 INR

24.767.168 INR

9

2.393.582 INR

24.783.193 INR

10

2.561.133 INR

24.628.572 INR

11

2.740.412 INR

24.274.184 INR

12

2.932.241 INR

23.687.149 INR

13

3.137.497 INR

22.830.399 INR

14

3.357.122 INR

21.662.192 INR

15

3.592.121 INR

20.135.576 INR

16

3.843.569 INR

18.197.801 INR

17

4.112.619 INR

15.789.655 INR

18

4.400.503 INR

12.844.739 INR

19

4.708.538 INR

9.288.660 INR

20

5.038.135 INR

5.038.135 INR

  • Pentru a putea acoperi aceste cheltuieli, suma de corpus care trebuie să fie construită până la momentul pensionării (presupunând că acesta este singurul activ pe care dl A. Kumar ar avea pentru a-și acoperi cheltuielile post pensionare și rata anualizată dată a randamentului de 10% asupra fondurilor investite), a fost calculat folosind principiile de compus (prezentate în coloana a doua a tabelului de mai sus). Deci, pentru domnul A. Kumar, corpul de pensionare care trebuie construit este de 21.698.513 INR.
  • Corpul de pensionare de 21.698.513 ₹ poate fi construit de domnul A. Kumar pe o perioadă de 20 de ani înainte de pensionare, cu o contribuție de 220.577 ₹ în primul an, contribuția crescând anual la 7% (rata presupusă a inflației) și un randament anual de 10% din suma investită în fondul de pensii, după cum se arată în tabelul de mai jos:

Tabelul 2: Proiecția corpus fondului de pensii

Perioada de prepensie (ani) Contribuție anuală Suma din fondul de pensii

1

220.577 INR

242.635 INR

2

236.018 INR

509.533 INR

3

252.539 INR

820.106 INR

4

270.217 INR

1.179.910 INR

5

289.132 INR

1.595.139 INR

6

309.371 INR

2.072.698 INR

7

331.027 INR

2.620.276 INR

8

354.199 INR

3.246.433 INR

9

378.993 INR

3.960.695 INR

10

405.522 INR

4.773.656 INR

11

433.909 INR

5.697.097 INR

12

464.282 INR

6.744.106 INR

13

496.782 INR

7.929.227 INR

14

531.557 INR

9.268.610 INR

15

568.766 INR

10.780.184 INR

16

608.580 INR

12.483.845 INR

17

651.180 INR

14.401.667 INR

18

696.763 INR

16.558.132 INR

19

745.536 INR

18.980.384 INR

20

797.724 INR

21.698.513 INR

Atunci când o analiză similară este efectuată prin variarea a 2 parametri cheie, adică anii până la pensionare și rentabilitatea anuală a fondurilor de pensii, păstrând toți ceilalți parametri la fel ca mai sus, se obțin următoarele rezultate.

Tabelul 3: Corpus care trebuie construit la momentul pensionării


Randamentul anualizat al fondurilor 10% 12% 15%

Ani până la pensie

20

21.698.513 INR

18.686.956 INR

15.290.784 INR

25

30.433.287 INR

26.209.422 INR

21.446.116 INR

30

42.684.259 INR

36.760.071 INR

30.079.287 INR

Notă: Se presupune că fondurile de pensii vor continua să genereze profiturile date pe parcursul fazei pre-pensionare și post-pensionare. Ca urmare, în cazul unor randamente mai mari, ar fi necesar să se construiască un corpus mai mic, pentru a acoperi cu succes cheltuielile din perioada de după pensionare a vieții. Corpusul care trebuie construit este în funcție de: a) inflația b) cheltuielile c) rentabilitatea fondurilor de pensii

Tabel 4: Contribuții anuale inițiale necesare pentru a construi corpusul de pensionare necesar – contribuțiile cresc anual la rata inflației (7%)

(Se citește cu referire la valorile corespunzătoare din Tabelul 3)

Randamentul anualizat al fondurilor 10% 12% 15%

Ani până la pensie

20

220.577 INR

153.724 INR

90.499 INR

25

163.616 INR

107.689 INR

57.730 INR

30

126.195 INR

78.246 INR

37.998 INR

Observații cheie din tabelele de mai sus:

  • Cu mai mulți ani până la pensionare, cu atât mai mare ar fi corpusul de pensionare necesar, având în vedere efectul inflației pentru un număr mai mare de ani (Tabelul 3)
  • Cu cât începeți mai devreme să vă construiți corpus de pensionare (adică mai mulți ani până la pensionare), contribuția anuală necesară este mai mică (citiți oricare dintre coloanele de sus în jos din Tabelul 4)
  • Cu cât randamentul așteptat al investiției este mai mare, reduceți contribuția necesară la fondul de pensii (citiți oricare dintre rândurile de la stânga la dreapta din Tabelul 4)
  • Efectul combinării pe durate lungi este de așteptat să fie foarte semnificativ. Chiar și o scădere a randamentului investiției cu 2% (să zicem de la 12% la 10%) duce la o creștere de aproape 52% (163.616 ₹ față de 107.689 ₹), a contribuției anuale necesare (pentru „25 de ani până la pensionare”)
  • Este esențial ca fondul dvs. de investiții să genereze randamente mai mari decât inflația, fără de care va fi imposibil să mențineți același stil de viață (dată fiind scăderea valorii reale a banilor din cauza inflației)

Există alte câteva puncte importante cu privire la planificarea pensionării, după cum urmează:

  • Speranța de viață după pensionare este extrem de critică deoarece:
  • 1. Pe de o parte, dacă domnul A. Kumar se întâmplă să trăiască mai mult de 20 de ani după pensionare, probabil că nu va mai avea fonduri dacă va continua să mențină același stil de viață. Într-un astfel de caz, domnul Kumar va trebui să-și schimbe în mod proactiv stilul de viață, locația, planurile de călătorie etc. pentru a reduce cheltuielile, astfel încât fondul de pensii să dureze mai mult.

    2. Pe de altă parte, dacă domnul Kumar nu poate supraviețui timp de 20 de ani după pensionare, el va avea niște fonduri neutilizate în corpus la momentul morții sale.

  • Întrucât speranța de viață este incertă, se poate aplica și o marjă suplimentară de siguranță pentru calcularea corpului țintă de pensionare pentru a evita epuizarea fondurilor. Evident, această marjă de siguranță ar veni cu prețul stilului de viață actual
  • Este esențial să distribuiți și să gestionați riscurile legate de construirea fondului de pensii, deoarece acesta poate avea un impact semnificativ asupra stilului de viață după pensionare pe care și-l poate permite.
  • Când timpul de pensionare este mai lung (să zicem mai mult de 20-25 de ani), poate fi recomandabil să investiți în active riscante, cum ar fi acțiunile, care au un potențial de rentabilitate ridicat deoarece:
  • 1. Nu este nevoie să vă faceți griji cu privire la volatilitatea pe termen scurt, deoarece pe termen lung se așteaptă, în general, ca randamentele să fie ridicate

    2. Chiar dacă există pierderi susținute pe o perioadă de timp, va mai fi timp să creștem contribuțiile la fondul de pensii pentru a îndeplini obiectivele

  • Este recomandabil să se aloce mai mult din corpus de pensionare către active mai puțin riscante pe măsură ce pensionarea se apropie (mai puțin de 10 ani), pentru a evita incertitudinea și șocurile nefavorabile.

Planificarea pensionării este complexă, necesită eforturi asidue și un nivel ridicat de personalizare bazat pe diverși factori.

Rezumat rapid:

Odată cu creșterea speranței de viață și a costului vieții, planificarea pensionării este importantă, mai ales în economiile în care sistemele de securitate socială nu sunt prezente sau de încredere. Există câțiva parametri care, dacă sunt evaluați obiectiv și precis, pot duce la dezvoltarea unui plan de pensionare extrem de precis și de încredere. Cu toate acestea, merită să revizuiți periodic planul de pensionare, inclusiv contribuțiile anuale și alocarea activelor în fondul de pensii, cel puțin o dată la cinci ani.

Pensionare fericită Planificare!