Social Media și impactul acesteia asupra relațiilor interpersonale

de: Mansi Beniwal

Mai mult din ceva poate fi bun, dar prea mult din același lucru rareori este. De când omul a aterizat pe acest pământ, el a descoperit noi modalități de a-și potoli setea de interacțiune prin crearea unor modalități de comunicare, de la limbajul primitiv până la tehnologii avansate precum computerul și telefonul mobil. Dar a reușit omul să-și atingă scopurile? Sau a făcut el invers în încercarea de a-și atinge scopul? Am venit cu ideea rețelelor sociale de dragul comunicării interpersonale, dar am ajuns să sacrificăm comunicarea interpersonală pentru a face loc rețelelor sociale.

Merriam-Webster definește social media ca „forme de comunicare electronică (cum ar fi site-uri web pentru rețele sociale și microblogging) prin care utilizatorii creează comunități online pentru a împărtăși informații, idei, mesaje personale și alt conținut (cum ar fi videoclipuri). Unele exemple includ Facebook, YouTube, Twitter și chiar bloguri în care articolele oamenilor pot fi votate și comentate. Aceste site-uri web permit oamenilor să-și creeze propria rețea socială, să partajeze lucruri de interes și să discute o gamă largă de probleme din societate. Oamenii iubesc rețelele sociale. Chiar dacă rețelele sociale sunt blocate brusc în țara lor, își schimbă adresa IP pentru a debloca accesul pentru a rămâne online. Abilitatea de a te simți în anumite comunități online este destul de atrăgătoare pentru societatea noastră.

O relație interpersonală este o asociere sau o cunoaștere puternică, profundă sau strânsă între două sau mai multe persoane, care poate varia ca durată de la scurtă la durabilă. Această asociere se poate baza pe inferență, dragoste, solidaritate, interacțiuni regulate de afaceri sau alt tip de angajament social.[1] Semnificația comunicării interpersonale nu se limitează la relațiile interpersonale, ci mai degrabă deține importanță în domenii precum afacerile. Prin urmare, este de primă preocupare să recunoaștem impactul rețelelor sociale asupra comunicării interpersonale. Companiile care încearcă să se conecteze cu clienții și clienții lor prin intermediul rețelelor sociale trebuie să aibă o perspectivă asupra modurilor în care psihologia interpersonală în timp ce folosesc rețelele sociale ar putea influența relațiile cu clienții.

Mass-media obișnuită, cum ar fi televiziunea, radioul și ziarul permite doar comunicarea într-un singur sens, în timp ce rețelele sociale oferă o platformă de interacțiune între utilizatori. Rețelele de socializare sunt de mare ajutor celor cărora li se pare mai eliberator și mai confortabil să interacționeze online în loc să converseze față în față din cauza nervozității. Un alt avantaj al interacțiunii online este că oamenii pot ieși din limitele proximității geografice pentru a se conecta cu persoane cu aceleași interese. Social media susține relațiile care ar fi putut fi dezavantajate din cauza absenței proximității geografice. Permite interacțiuni care ar fi fost de neconceput fără ea.

Cu toate acestea, trebuie afirmat că, în loc să aducă oamenii împreună, rețelele sociale pot crea distanță între ei. Deși oamenii devin mai sociali odată cu utilizarea rețelelor sociale, a existat o schimbare inevitabilă în modurile noastre de comunicare. Din ce în ce mai multă interacțiune online a dus la o interacțiune față în față redusă.

Există trei teorii care trebuie menționate pentru a înțelege modul în care social media aduce schimbări în comunicarea interpersonală și relațiile dintre utilizatori. Teoriile sunt determinismul tehnologiei, teoria penetrației sociale și teoria utilizărilor și gratificării.

Conform teoriei determinismului tehnologic, „tehnologia este mediul care modelează și controlează scara și forma asocierii și acțiunii umane”. Oportunitățile pentru experiențe noi și capacitatea de a fi prezent oriunde tot timpul sunt cadouri neprețuite ale rețelelor sociale.

Teoria Penetrației Sociale descrie dezvoltarea relațiilor interpersonale ca un proces lent. După cum s-a menționat într-o cercetare, „ Site-urile de rețele sociale influențează abilitățile și relațiile de comunicare interpersonală” de Pritta Chasombat , „Comunicarea mediată de computer a accelerat procesul de intimitate... Oamenii sunt mai susceptibili să dezvăluie mai multe informații personale pe site-urile de rețele sociale decât ar face-o. în comunicarea față în față deoarece nivelul de control este mai ridicat (Ledbetter et al., 2011).”[2]

Teoria utilizărilor și gratificărilor oferă patru cerințe de bază, și anume, informații, divertisment, identitate personală și relație personală și interacțiune socială. Toate cele patru cerințe sunt îndeplinite prin intermediul rețelelor sociale, deoarece oamenii pot crea rețele sociale, socializa, se pot conecta cu cei care se află la distanță. Ei își pot exprima opiniile și pot primi feedback din partea publicului. Ei îl pot utiliza ca mijloc de informare din sursele lor preferate.[3]

Dintre impacturile negative ale rețelelor sociale asupra relațiilor interpersonale, cel mai distructiv este alienarea. Lucrările lui Charles Blow, cum ar fi Friends, Facebook și Neighbours, observă că rețelele sociale contribuie la recablarea relațiilor și la alienarea socială. Alienarea socială este un grad ridicat de izolare și distanță între oameni. Deoarece oamenii își petrec cea mai mare parte a atenției în viața virtuală, adesea tind să investească mai puțină energie în prezentul lor imediat. Acest lucru duce la slăbirea legăturilor sociale, la pierderea capacității de a interacționa și de a se angaja în acea interacțiune și la alienarea socială.

Daniel Gulati, în articolul său, Facebook ne face nenorociți, notează, „în spatele tuturor aprecierilor, comentariilor, distribuirii și postărilor, au existat indicii puternice de gelozie, anxietate și, într-un caz, depresie.[4]

Unii savanți susțin că interacțiunea online are un efect negativ asupra calității comunicării. Motivul de bază pentru aceasta este că comunicarea non-verbală care are loc în timpul comunicării interpersonale este omisă atunci când oamenii interacționează prin intermediul rețelelor sociale. Comunicarea non-verbală include tonul vocii, postura corpului, gesturile și expresiile faciale. Comunicarea non-verbală este cheia unei comunicări bogate. În absența acestuia, mesajele sunt greu de interpretat cu siguranță, iar sensul unui mesaj rămâne incapabil să fie clarificat. Aceasta este ceea ce are ca rezultat scăderea calității comunicării, ducând în continuare la animozitate între oameni.

Guy Debord, în teoria sa despre spectacol, explică modul în care imaginea unui lucru pare a fi mai aproape de realitate decât de lucrul în sine. Rețelele sociale au același efect asupra relațiilor interpersonale, unde relațiile sociale sunt mediate prin simple imagini.

Rețelele de socializare au adus o schimbare deformată conceptului de „prieten”. Ne determină să ne comparăm cu ceilalți, ceea ce de multe ori face să ne simțim ca un „eșec” care duce la depresie.

Rețelele sociale nu afectează doar comunicarea și relațiile interpersonale, ci și caracterul utilizatorilor. Rețelele sociale ne fac nerăbdători și anxioși. Mulți adolescenți și adulți se trezesc în miezul nopții doar pentru a-și verifica telefoanele pentru că se tem să rateze ceva ce se întâmplă pe platformele de socializare, de parcă informațiile nu vor fi disponibile a doua zi. Oamenii încep să aibă crize de furie din neliniște dacă nu găsesc acces la rețelele sociale timp de câteva ore. Ne pierdem capacitatea de a interacționa cu implicare intensivă în interacțiuni față în față.

După cum spunea Ani DiFranco, „orice unealtă este o armă dacă o ții bine”. Rețelele sociale trebuie tratate ca un instrument pentru om, mai degrabă decât ca omul să fie un instrument pentru aceasta. În plus, trebuie utilizat numai într-o măsură care este mai avantajoasă decât dăunătoare. În primul rând, trebuie să limitați timpul petrecut pe rețelele sociale. Mai mult, trebuie să fie capabil să recunoască schimbările negative pe care rețelele sociale le aduc comportamentului emoțional și, de asemenea, să stopeze aceste schimbări prin căutarea unui echilibru între viața online și cea offline. Interacțiunea prin intermediul rețelelor sociale este, fără îndoială, mai convenabilă, dar este și mai puțin calitativă. Deși a devenit o parte inevitabilă a vieții noastre, rețelele sociale trebuie gestionate astfel încât să nu devină principalul punct focal al vieții noastre. Este pentru noi să alegem dacă să folosim rețelele sociale pentru conflicte sau conexiune.

[1] https://en.wikipedia.org/wiki/Interpersonal_relationship, accesat pe 15 ^decembrie 2017

[2] Ledbetter, Attitudes toward online social connection and self-disclosure as predictors of Facebook communication and relational closeness, Communication Research (2011)

[3] Warat Karuchit, Teorii efectelor media, Teorii comunicării și Comunicarea inovației. (2013) Bangkok: Institutul Național de Administrare a Dezvoltării.

[4] Gulati, Daniel. Facebook is Making Us Miserable, disponibil la <http://blogs.hbr.org/2011/12/facebook-is-making-us-miserable/>, accesat pe 20 ^decembrie 2017

NOTĂ: Acesta este un articol care a luat parte la Concursul nostru de scriere de eseuri. A fost selectat pentru a fi unul dintre eseurile care concurează pentru premiul II. Felicitări!

Detalii student:
Nume: Mansi Beniwal
Varsta: 18
Colegiul - Universitatea Națională de Drept Rajiv Gandhi
Câteva cuvinte de la autor:

Am ales subiectul „Social Media și impactul ei asupra relațiilor interpersonale”. Motivul din spatele alegerii subiectului a fost inspirat de propria mea experiență personală în era tehnologiei. Asist zilnic la înstrăinarea celor din jurul meu din cauza rețelelor sociale. Nu rețelele de socializare sunt de vină, ci mai degrabă modul în care o folosim.