Ce este detectarea anomaliilor în securitatea cibernetică?

O anomalie se referă la un comportament, un rezultat, o acțiune sau o secvență de acțiuni care sunt diferite de comportamentul, rezultatul sau modelul normal sau așteptat. Se poate considera o neregulă sau o divergență față de practica generală.

Identificarea și detectarea comportamentelor sau acțiunilor menționate mai sus sunt pur și simplu definite ca detectarea anomaliilor. Prin urmare, identificarea activităților sau a punctelor de date care nu satisfac modelul așteptat sau natural se numește detectarea anomaliilor. Un activ cheie pentru a detecta o anomalie într-un mediu IT este cadrul de securitate Zero Trust , despre care va fi discutat mai târziu în articol.

Ce este detectarea anomaliilor în securitatea cibernetică?

În securitatea cibernetică, detectarea anomaliilor ajută la găsirea defectelor structurale, a configurațiilor greșite de securitate și a potențialelor atacuri digitale. Există trei sub-secțiuni principale care operează sub bannerul detectării anomaliilor de securitate cibernetică;

• Detectarea nesupravegheată a anomaliilor: este detectarea unor astfel de evenimente sau activități rare despre care nu există cunoștințe prealabile.
• Detectarea anomaliilor semi-supravegheate: detectează excepțiile de la comportamentul normal folosind exemple etichetate.
• Detectarea anomaliilor supravegheate: Această tehnică detectează anomalii folosind un set de date etichetat. Etichetele diferențiază comportamentul anormal și normal.

Care sunt tipurile de anomalii?

Există trei tipuri comune de anomalii care indică o amenințare la securitatea cibernetică:

1. Anomalii de timp

Orice activitate care are loc la un moment neașteptat sau ciudat este considerată o anomalie de timp. Este cea mai bună practică să stabiliți un calendar specific pentru toate activitățile din organizația dvs. pentru toți utilizatorii.

În acest caz, va fi identificat ori de câte ori o activitate are loc la un moment în care nu este programat să facă acest lucru. Iată un exemplu real al unei anomalii de timp: un cont de angajat care este programat să fie activ de la 9:00 la 17:00, dar contul său este conectat la ora 22:00.

2. Numără anomalii

Atunci când mai multe activități sunt efectuate simultan sau într-o perioadă scurtă de timp de către o gazdă sau un angajat, se observă anomalii de numărare. Administratorii trebuie să specifice numărul de activități care pot fi efectuate într-o anumită perioadă de timp.

Dacă acel număr (linia de bază) de activități specificate este depășit, sistemul este alertat că se observă o anomalie de numărare. De exemplu, dacă ați setat numărul maxim de modificări de configurare pentru un router la 11, dar routerul suferă peste 20 de modificări de configurare.

3. Anomalii de tipar

Când are loc o succesiune neprevăzută de evenimente, se observă o anomalie de tipar. Dacă aceste evenimente au loc individual, ele pot să nu fie considerate o activitate anormală, dar împreună se abat de la tiparul așteptat; de unde și numele „Anomalie de model”.

Ar trebui creată o linie de bază pentru tiparul așteptat de activități în cadrul organizației, pe care toți utilizatorii și gazdele trebuie să o urmeze. Apoi, toate activitățile care au loc pot fi comparate cu modelul de bază pentru a sublinia dacă există un comportament anormal în model.

Încredere zero

În actuala rutină de lucru hibridă, vedem că accesul la datele și aplicațiile corporative trebuie furnizat simultan utilizatorilor de telefonie mobilă, contractorilor terți și utilizatorilor de desktop. Cu toate acestea, au crescut și riscurile unui potențial atac digital. Modelul Zero Trust permite cele mai puține privilegii necesare pentru ca o sarcină să fie finalizată și generează un avertisment dacă este efectuată o activitate anormală.

Practic, modelul Zero Trust este un cadru de securitate cibernetică care tratează în mod egal toți utilizatorii mediului cibernetic. Cere ca toți utilizatorii să fie autorizați, validați și verificați continuu înainte de a li se acorda acces la resursele și datele organizației.

Cadrul Zero Trust funcționează conform următoarelor principii:

1. Verificare automată

Modelul Zero Trust permite organizațiilor să-și automatizeze sistemele de verificare și monitorizare a identității. Acest lucru le oferă o flexibilitate ridicată în nivelurile de securitate. Acest cadru permite echipelor de securitate organizațională să pregătească un răspuns de amortizare la activitatea consumatorului. Înseamnă că o acțiune imediată poate fi inițiată odată ce este detectată o anomalie.

2. Alocarea celor mai puține privilegii

Clienții și angajații obțin doar cel mai mic acces necesar pentru a finaliza o acțiune. Acest lucru permite echipelor de securitate să reducă în timp util o amenințare și să minimizeze expunerea aplicațiilor și datelor confidențiale. Modelul Zero Trust asigură că fiecare cerere de intrare este inspectată în mod automat cu atenție înainte de a primi aprobarea.

3. Monitorizare non-stop

Echipele de securitate monitorizează continuu procesul de accesare a datelor și resurselor corporative pe care le urmăresc utilizatorii și angajații. Dacă se observă o abatere de la tiparul normal, sunt emise avertismente și începe atenuarea amenințărilor. Monitorizarea continuă ajută la evidențierea și eliminarea amenințărilor cibernetice interne și externe.

Scopul modelului Zero Trust este de a preveni amenințările cibernetice avansate să cauzeze prejudicii organizației. Cadrul Zero Trust asigură conformitatea cu HIPAA, CCPA, FISMA, GDPR și alte legi privind confidențialitatea datelor.

Ce zone ale afacerii tale vor fi sigure Zero Trust?

O afacere se bazează pe patru componente cheie: date, active, aplicații și utilizatori finali/clienți.

★ Date

Strategiile Zero Trust pot gestiona detectarea anomaliilor datelor corporative, nivelurile de acces și permisiunea. În plus, orice descărcări neautorizate sau transferuri de informații în mediul dvs. de afaceri pot fi identificate cu ușurință.

★ Active

Alături de sarcinile de lucru bazate pe cloud, atacatorii digitali vizează și active comerciale, cum ar fi mașini virtuale, containere și funcții. Cadrul Zero Trust oferă instrumentele adecvate pentru a aborda astfel de situații. Companiile își concentrează eforturile de securitate prin identificarea activelor critice și prin utilizarea accesului bazat pe roluri pentru a verifica o solicitare de acces.

★ Aplicații

Utilizarea și accesibilitatea aplicațiilor sunt monitorizate continuu în timpul rulării. Acest lucru permite echipelor de securitate să înțeleagă comportamentul utilizatorului și să detecteze abaterile de la tiparul stabilit. Zero Trust tratează orice modificare a utilizării drept activitate anormală.

★ Clienții

Clienții sau utilizatorii finali ai unei afaceri includ parteneri, angajați și contractori terți. Toți folosesc drepturi de acces și identități diferite și accesează aplicații și date corporative de pe dispozitive gestionate și neadministrate. Acest lucru dă naștere multor provocări de management și securitate care pot fi abordate cu modelul de securitate Zero Trust.

Concluzie

În lumea cibernetică, anomaliile indică un potențial atac, astfel încât detectarea unei anomalii a devenit crucială pentru securitatea cibernetică. Creșterea amenințărilor de securitate digitală necesită o infrastructură de securitate actualizată și sigură. Prin urmare, securitatea Zero Trust este o modalitate excelentă de a detecta și a atenua o anomalie în infrastructura dumneavoastră IT.